Meniu
Prima Pagina
Albina
Cuibul
Stupul
Inmultirea
Calendarul
Anotimpurile
Viaţa familiei
Resursele
Extragerea mierii
Bolile Albinei
Biologia albinei
Dezvoltarea
Iernarea
Inventarul apicol
Produsele apicole
Apiterapie
Diverse Contact
Legislatie
Bibliografie
Recomandari
Harta Site
 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 
 
Viata familiei de albine
 
 
 

 

Viata familiei de albine pe parcursul anului

. Sub influenta mediului, în corelatie cu succesiunea anotimpurilor, în familiile de albine au loc importante modificari în ceea ce priveste numarul de albine din familie, longevitatea acestora, relatiile sociale din interiorul coloniei, etc.

.Ciclul anual al coloniei de albine este strâns legat de succesiunea anotimpurilor, de evolutia vegetatiei pe parcursul anului, a florei care-i asigura hrana necesara dezvoltarii. În functie de acest ciclu, pe parcursul unui an apicol, se pot delimita urmatoarele perioade:  

.. Perioada cresterii albinelor tinere pentru iernare

.Catre sfârsitul culesului principal (sfârsitul lunii iulie), puterea familiei de albine începe sa scada. treptat, ajungând la 50% fata de începutul primului cules principal.

trântori pe fundul stupului

Începând cu prima decada a lunii august, perioada în care se înregistreaza scaderea simtitoare a culesului, adeseori încetarea acestuia, activitatea de zbor a albinelor precum si intensitatea cresterii puietului se reduce vizibil, totodata înregistrându-se o mortalitate mare în rândul albinelor. Albinele care ramân sunt foarte uzate, matca încetineste mult ouatul si albinele alunga trântorii din cuib. Aparitia culesurilor târzii, de nectar si polen, în aceasta perioada, stimuleaza ponta matcii însa intensitatea cresterii puietului nu atinge nivelul din vara. Treptat, albinele care au participat la culesurile de vara, pier.Albinele ce eclozioneaza în perioada august-noiembrie sunt albinele care vor ierna. Ele traiesc între 7 si 8 luni. Albinele eclozionate în toamna vor îngriji si hrani puietul de primavara. Desi au vârsta calendaristica mare, aceste albine sunt fiziologic tinere, neuzate. Longevitatea mare a acestor albine se datoreaza faptului ca participa într-o mica masura la cresterea puietului si la activitatea de cules nectar si polen, si datorita acumularii de rezerve lipoproteice în corpul gras, în urma consumului intens de pastura. Cu rezerve de hrana suficiente în stup si în organism, cu albine tinere,familia este pregatita sa intre în perioada urmatoare.

.. Perioada de iernare, a repausului de iarna

.Pe masura racirii timpului, o data cu scaderea temperaturii sub 12°C, ouatul matcii, cresterea puietului si zborurile înceteaza, familia de albine intrând în perioada de iernare, a repausului de iarna, care începe de din octombrie-noiembrie si se termina în ianuarie-februarie, când matca îsi reia activitatea si în cuib apare puietul.

stupina iarna

Scaderea temperaturii su 12°C la familiile slabe si 8°C la familiile puternice determina albinele sa paraseasca fagurii laterali si sa se restrânga pe fagurii din mijlocul cuibului si sa formeze, în dreptul urdinisului, ghemul de iernare, ce are o forma apropiata unei sfere. Albinele au adoptat pentru iernare sfera deoarece aceasta are suprafata minima raportata la un volum maxim fiind astfel forma perfecta pentru conservarea temperaturii.

.Albinele pe perioada iernii sunt active si se organizeaza în intervalele dintre faguri, într-o anumita ordine ierarhica. Astfel, la periferia ghemului sunt albinele mai în vârsta, ce stau mai aproape unele de altele si formeaza "coaja ghemului". Aceste albine acopera complet intervalul dintre doi faguri, mai ales celulele goale, stând cu capul orientat spre interiorul celulei si cu aripile putin ridicate, pozitie în care ramân nemiscate. Coaja ghemului are o grosime de 2,5-7cm, temperatura mentinându-se constanta la nivelul acesteia în jurul valorii de 6-8°C. Albinele din interiorul ghemului se dispun mai afânat si produc caldura, prin miscari caracteristice de picioare, abdomen si aripi (de aici zumzetul caracteristic ce se aude la ascultarea coloniei).

.În functie de marimea populatiei familiei de albine, perioada din an, temperatura exterioara si starea cresterii de puiet, în ghem se realizeaza temperaturi diferite. Astfel, de la încetarea pontei si a cresterii puietului si pâna la reluarea lor, în mijlocul ghemului se realizeaza temperaturi maxime de 20°C (la 0°C temperatura exterioara) si pâna la 25°C când afara temperatura este foarte scazuta. Când temperatura exterioara ajunge aproape de 14°C, spre sfârsitul lunii ianuarie, începutul lunii februarie, albinele se încep sa se miste mai activ, produc caldura mai multa iar temperatura din ghem începe sa creasca. Daca în interiorul acestuia, când se începe cresterea puietului, temperatura este de 34-35°C, temperatura cojii ghemului, a stratului extern de albine se mentine în jurul valorii de 6-8°C. Cât timp sunt în ghem, pe timpul iernii, albinele încalzesc doar ghemul si nu interiorul stupului, diferenta de temperatura dintre interiorul stupului si exterior fiind doar de 1-2°C.

.Producerea caldurii în timpul iernii se face pe seama consumului de miere. Albinele se hranesc cu mierea si pastura care se afla doar în fagurii ocupati de ghem. Ele se misca în sus, pe faguri, apoi spre peretele din spatele stupului. Cantitatea de miere consumata de o familie normal dezvoltata pe timpul iernii variaza între 7 si 10kg. Odata cu aparitia puietului, spre sfârsitul iernii, odata cu cresterea temperaturii creste si cantitatea de hrana consumata, iar familia intra în perioada înlocuirii albinelor batrâne, de toamna, cu cele tinere, de primavara.

.. Perioada înlocuirii albinelor care au iernat

.În perioada cuprinsa între sfârsitul lunii ianuarie si începutul lunii februarie, daca timpul este prielnic, familia de albine asigurata cu provizii de hrana suficienta si protejata de schimbarile bruste de temperatura, matca începe ouatul.

pe mâtisor

Temperatura din interiorul ghemului urca pâna la 34-35°C, creându-se astfel conditii optime pentru cresterea puietului. Pâna la zborul de curatire matca depune zilnic între 20-100 oua zilnic.

Dupa efectuarea zborului si aparitia în natura a nectarului si polenului proaspat, de la plantele melifere cu înflorire devreme si pomii fructiferi, ponta matcii se intensifica ajungând, în luna aprilie, la o medie de 1000 oua pe zi.

.La sfârsitul lunii aprilie familia de albine este formata numai din albine eclozionate de curând. Daca albinele care au iernat pot hrani doar o singura larva, având o capacitate de hranire a puietului foarte redusa, albinele tinere, eclozionate primavara, pot hrani 2-3 sau chiar 4 larve. Datorita acestei capacitati mari de hranire a larvelor posedata de catre aceste albine tinere, a disponibilitatii nectarului si polenului proaspat, a intensificarii pontei matcii, ritmul de crestere, de dezvoltare a familiei de albine se accelereaza, familia intrând în urmatoarea perioada.

.. Perioada de dezvoltare a familiei de albine

.Pe masura ce vremea se încalzeste si în natura apare un cules de întretinere constant, activitatea de ouat a matcii se intensifica (depune peste 2000 de oua în 24 de ore), numarul albinelor care eclozioneaza îl depaseste pe cel al albinelor batrâne, epuizate, care mor, iar populatia familiei de albine creste în ritm alert. Dezvoltarea maxima a coloniei de albine se realizeaza în luna mai-iunie, în perioada de înflorire a salcâmului. Concomitent cu cresterea capacitatii de secretie la albinele doici a hranei larvare, a laptisorului de matca, are loc si cresterea numarului acestor albine tinere. Daca la începutul primaverii, pentru o albina doica reveneau 3-4 larve, catre sfârsitul primaverii se ajunge ca 3-4 albine doici sa hraneasca o larva. Se produce astfel un dezechilibru între numarul de albine doici existente în colonie si numarul larvelor de îngrijit, e surplus de doici, care nemaiavând de lucru, de hranit larvele, îsi consuma propriul laptisor produs, ceea ce determina dezvoltarea ovarelor acestor albine. Aceasta modificare de ordin fiziologic determina si modificarea comportamentelor albinelor doici, albinele devin inactive si familia intra în frigurile roitului. Albinele construiesc mai multe botci, pe marginile laterale si de jos a fagurilor, în care matca depune oua, si hranesc mai putin matca care scade în greutate, devine mai usoara, apta de zbor.

roi pe creanga

Ouatul scade brusc iar la putin timp dupa ce primele botci sunt capacite, deci în preajma iesirii din botci a matcilor tinere, matca batrâna împreuna cu o parte din albine si trântori parasesc stupul sub forma de roi. În a 9-a zi dupa iesirea primului roi (roi primar), poate iesi al doilea roi (roi secundar) care este mai mic decât precedentul si are matca tânara, neîmperecheata. De obicei albinele tin captive matcile tinere în botci, pentru a le elibera pe rând, în functie de plecarea roiurilor, ceea ce le face pe acestea sa "cânte", sa emita sunete repetate si ascutite ce pot fi auzite chiar din afara stupului. Câteodata însa albinele scapa nesupravegheate botcile, iar cu o data cu roiul pleaca mai multe matci virgine. La o zi-doua dupa roiul secundar poate iesi al treilea roi si peste o zi al patrulea roi, roirea continuându-se pâna în momentul în care familia ce a roit va ramâne cu mai putin de 1kg de albine.

Din cauza inactivitatii albinelor în perioada premergatoare roitului, cât mai ales din cauza slabirii familiei de albine prin divizare, tocmai în preajma sau în timpul culesurilor de productie, roitul se soldeaza cu însemnate pierderi de productie, fapt pentru care este considerat, de apicultorii comerciali, ce urmaresc productia, un fenomen nedorit. Daca roitul coincide cu perioada culesului mare (principal), recolta de miere este pierduta aproape în totalitate. Culesul principal se refera la înflorirea masiva a principalelor plante melifere care ofera productii ridicate de miere (salcâm, tei, floarea-soarelui). Pentru valorificarea integrala a culesului principal este necesar ca familia sa aiba un numar mare de albine, între 60000 si 80000 de indivizi, si sa fie tinuta în permanenta în stare de activitate. Apicultorul trebuie sa ia toate masurile pentru a mentine activa familia de albine pe perioada culesurilor, sa se asigure ca aceasta este sanatoasa, ca are spatiu suficient pentru depozitarea nectarului si a polenului, pentru ponta matcii si sa evite, prin aplicarea diferitelor procedee, intrarea familiei în frigurile roitului. Sezonul de roire naturala dureaza, în tara noastra, de la sfârsitul lunii mai pâna catre sfârsitul lunii iulie.

Odata cu terminarea culesurilor de productie, pe la sfârsitul lunii iulie, familia de albine intra, din nou, în perioada cresterii albinelor tinere pentru iernare, ciclul se reia.
 
 
Recomandari
SkyDiving Center
Scoala de parasutism, salturi in tandem ...
www.skydivingcenter.ro
Sofisticato
Invata germana fara profesor si GRATUIT.
www.sofisticato.ro
Dieta Dukan
Vrei sa slabesti fara sa faci foamea si fara sa trebuiasca sa faci exercitii fizice epuizante ...
www.dietadukan.freesoul.ro
Retete Dukan
Totul despre Dieta Dukan... informatii, surse, alimente permise, tolerate si ajutatoare si foarte multe retete pentru dieta Dukan...
www.retetedukan.info
Steford & M.I.C. Design
Constructie site-uri la preturi de criza ...
www.steford.net
Freesoul
Diete, cure de slabire, mananca sanatos...
www.freesoul.ro
Aqua Fish
Totul despre pestii exotici, plantele exotice, boli, acvarii ...
www.aquafish.net
Visele
Totul despre vise: semnificatii, explicatii, insomnie, Freud ...
www.visele.freesoul.ro