Meniu
 
 
Capitolul I
 
 
 

Metode pentru intensificarea cresterii puietului la familiile de albine

În apicultura se considera ca anul apicol, care este cu totul diferit de cel calendaristic, începe o data cu sosirea lunii august.

Pentru ca familiile de albine sa iasa cât mai puternice din iarna, trebuie luate o serie de masuri începând înca din vara si toamna anului precedent pentru cresterea unei cantitati cât mai mari de puiet, în acest fel se asigura si o iernare normala, un consum redus de hrana în timpul iernii, uzura mica a albinelor în sezonul rece, fapt care le mareste longevitatea în primavara urmatoare, în familiile puternice primul puiet apare înca din luna ianuarie, cantitatea acestuia sporind rapid, albina uzata fiind înlocuita fara scaderi prea mari de efectiv. Familiile slabe, pe lânga consumul ridicat de hrana si uzura marita a albinelor se resimt puternic în primavara, în perioada de schimbare a albinei refacându-si foarte greu efectivele de albine.

Din aceste considerente, perioada premergatoare introducerii familiilor la iernat, deci lunile iulie-septembrie, trebuie folosita pentru cresterea unui numar cât mai mare de albine. Acest lucru^este în mod obisnuit dificil de realizat întrucât în aceasta perioada, în majoritatea zonelor, atât culesul de nectar cât si cel de polen se reduc considerabil, albinele ducându-si activitatea în special pe baza rezervelor de hrana din cuib. Este perioada în care albinele încep sa-si formeze cuibul de iarna, grupând rezervele de hrana în fagurii din cuib, ocupând majoritatea spatiului din faguri si limitând spatiul pentru puiet.

La rândul lor si matcile, sub influenta lipsei de cules, precum si ca urmare a epuizarii în urma efortului din perioada de primavara si de vara, îsi încetinesc ritmul de ouat: cele mai epuizate, îndeosebi cele mai batrâne pot chiar sa înceteze complet ouatul.

Depinde doar de masurile luate de apicultor ca activitatea lor de ouat sa fie mentinuta la o cota ridicata un timp cât mai îndelungat posibil, în principal mentinerea activitatii de crestere a puietului se realizeaza prin:

1. Asigurarea unor matci cu mare capacitate de ouat .
Un rol hotarâtor în dezvoltarea familiilor de albine în sezonul de toamna îl are calitatea si vârsta matcilor de care depinde, în foarte mare masura, intensificarea cresterii de albine tinere în aceasta perioada.

Cercetatorii au stabilit ca vârsta matcilor are o importanta capitala, mai ales în prag de toamna. Ei au dovedit ca în stupinele în care 20% din familiile de albine au avut matci tinere, mortalitatea albinelor în iarna a fost de 33 g albina de fiecare interval; în stupinele unde 40% din familiile de albine au avut matci tinere mortalitatea a fost de numai 22 g, iar la cele cu 60% matci tinere, mortalitatea s-a redus în medie la 13 g de fiecare interval ocupat de albine.

Este necesar deci ca în cursul sezonului sa se urmareasca îndeaproape calitatea matcilor si sa se înlocuiasca cât mai multe din matcile batrâne si din cele tinere cu defecte, cu matci tinere, sanatoase si de calitate superioara.

Daca sunt matci tinere, dupa încetarea culesului cresterea de puiet se mentine la un nivel corespunzator chiar si în cazul lipsei unor culesuri de întretinere; în caz contrar, scade si cresterea de puiet sub limitele normale, ceea ce provoaca slabirea familiilor si înrautatirea conditiilor de iernare.

În tabelul nr. 1 este redat numarul de faguri cu puiet în sezonul de toamna, în raport cu vârsta matcilor, dupa datele lui V.A. Nestervodski, dupa o cercetare facuta în zona de nord si în cea de sud a Ucrainei.

Procentul de familii gasite orfane la iesirea din iarna a fost si el cu atât mai scazut cu cât matcile au fost mai tinere: 0,2% la familii cu matci de un an, 2,9% la familii cu matci de 2 ani si aproape 10% la familii de albine cu matci de 3 ani (dupa V.A. Nestervodski).

Tabelul 1

Vârsta matcilor
Numarul fagurilor cu puiet
-
Zona de nord
Zona de sud
1 an
4,4
4,2
2 ani
2,6
3,0
3 ani
1,5
2,6

Înlocuirea matcilor batrâne cu botci capacite, sau chiar cu matci ce urmeaza a se împerechea dupa introducerea lor în familii, nu se recomanda. Aceasta pentru ca familia va ramâne fara puiet timp de 10-15 zile sau mai mult, iar unele familii pot ramâne chiar fara matci prin pierderea lor la zborul de împerechere.

2. Calitatea fagurilor.
Ca si în primavara, în perioada de toamna matcile evita sa depuna oua în fagurii noi, care pastreaza mai greu caldura. Din cuib se scot fagurii prea vechi sau cu multe celule de trântori si se reformeaza. Daca unii dintre acesti faguri mai au puiet se muta la marginea cuibului, de unde se pot înlatura imediat ce sunt eliberati de puiet, în mijlocul cuibului se lasa numai fagurii în care au crescut câteva generatii de puiet, având suficiente celule libere pentru cresterea acestuia. Daca în cuib, în zona cea mai favorabila cresterii de puiet, sunt faguri cu multe celule de trântor, matca fie ca va evita acesti faguri, fie ca, sub impulsul hranirilor stimulente, va depune totusi oua producând o diminuare a cantitatii viitoare de albina lucratoare. Aceasta pierdere de albina lucratoare are loc din doua motive: în primul rând datorita faptului ca în loc de albine se cresc trântori într-o perioada în care nu sunt necesari, iar pe de alta parte din cauza ca albinele doici se uzeaza în zadar, nemaiputând fi crescute în locul lor cantitati mari de albine lucratoare.

3. Deblocarea cuibului.  
La unele culesuri, ca de exemplu la salcâm, care este un cules intens dar scurt, blocarea cuibului este defavorabila familiei si este favorabila productiei ce se realizeaza, deci un fenomen dorit. Pe o perioada scurta, în mod natural se limiteaza cantitatea de puiet necapacit. Blocarea are implicatii nefavorabile asupra puterii familiei la culesul de vara de la floarea-soarelui, limitând cresterea puietului, ducând la scaderea accentuata a puterii familiei dupa valorificarea culesului de vara. De asemenea, în perioada de toamna, în zonele unde exista un cules bun de întretinere, este posibila uneori blocarea cuiburilor prin depozitarea rezervelor de hrana în zona cresterii puietului. Daca apicultorul nu intervine la timp, familiile de albine puternice în timpul verii ajung toamna slab populate, desi au mari cantitati de miere si pastura în stup. Deblocarea cuibului la familiile întretinute în stupi verticali cu un singur corp si în stupi orizontali, se realizeaza prin introducerea periodica, la interval de 5-7 zile, în mijlocul cuibului, a câte unui fagure cladit regulat, cu celule de albine lucratoare si în care au fost crescute doua-trei generatii de puiet. Pentru ca albinele sa pregateasca mai repede fagurele, înainte ca acesta sa fie introdus în cuib, se poate stropi cu sirop de zahar. Pentru crearea spatiului se scot ramele pline cu miere de pe margini, rame care se pot folosi pentru completarea rezervelor la alte familii. Ele se pot si extrage în cazul în care contin doar miere naturala si nu miere provenind de la hranirile de toamna cu sirop de zahar.

La stupul multietajat, deblocarea se realizeaza prin inversarea periodica a corpurilor, oferind matcii posibilitatea de a-si extinde în sus suprafata pentru depunerea oualor. Pentru aceasta este necesar ca nici unul dintre cele doua corpuri ce se inverseaza periodic în toamna sa nu reprezinte corpul cu rezervele de hrana deoarece, din moment ce corpul cu hrana pentru iernat trebuie sa aiba în cei zece faguri ai sai cel putin 18-20 kg miere, se întelege ca nu va mai avea faguri cu celule goale pe o suprafata care sa asigure spatiul necesar cresterii de puiet.  
4. Folosirea culesurilor târzii.
Practicarea stuparitului pastoral la culesurile târzii oferite de flora spontana sau cultivata constituie unul dintre cele mai eficiente mijloace de stimulare a cresterii de puiet în aceasta perioada.

Culesurile naturale în sezonul de toamna sunt de doua ori mai eficace comparativ cu hranirile stimulative, datorita aportului de polen proaspat, în acelasi timp se realizeaza si o economie de zahar si polen care, de regula, acopera cheltuielile de deplasare.

Ca surse de cules, la sfârsitul verii si toamna se pot folosi fânetele din luncile râurilor, zonele inundabile, gradinile de zarzavat, bostanoasele etc., care, pâna la efectuarea araturilor de toamna ofera culesuri de întretinere albinelor.

Se va avea grija însa, în zonele viticole, în cazul în care culesul sucului de struguri este prea abundent, ca fagurii cu miere proveniti de la acest cules sa nu ramâna în cuib pentru iernare. Fiind foarte bogata în substante minerale si zaharuri nedigerabile pentru albine, aceasta miere poate provoca neplaceri în timpul iernii si anume, încarcaturi intestinale mari, diaree, uzura prematura.

Prin folosirea culesurilor de întretinere târzii, familiile de albine reusesc mai totdeauna sa-si întregeasca proviziile de hrana pentru iarna.  

5. Hranirile stimulative.  

De la bun început, trebuie net diferentiate hranirile de completare a rezervelor de hrana, care se fac în doze mari, de 2-5 kg zilnic si se termina în 10-15 zile, de hranirile stimulative care trebuie facute în doze mici pe întreaga perioada de crestere a puietului, respectiv de la ultimul cules principal pâna toamna târziu. Important este ca prin modul de administrare sa se creeze albinelor senzatia de prezenta permanenta a sursei de cules, senzatie care sa le mentina într-o stare activa. Astfel, într-o prima metoda, se stimuleaza familiile prin descapacirea fagurilor cu miere . Cantitatea de miere descapacita este în raport cu puterea familiei: la cele puternice se descapacesc 3-4 dm2 în timp ce la cele mediocre se descapacesc 1-2 dm2. La descapacire se folosesc fagurii de la rezerva care au cantitati mici de miere si provin de la familii sanatoase.
Când timpul este rece, fagurele se introduce la marginea cuibului; daca timpul este mai cald, fagurele se introduce dupa diafragma pentru a evita marirea cuibului. Operatia se executa dupa încetarea zborului, pentru a preveni furtisagul.

O a doua metoda este s timularea cu sirop de zahar . Concentratia siropului trebuie sa fie 1/1. Administrarea sub forma de sirop, se va face în doze mici de 300-500 g la interval de 2-3 zile. Administrarea siropului în doze si la intervale mai mari creeaza doar socuri. Pentru intensificarea cresterii puietului este eficienta administrarea siropului în faguri si introducerea lor în mijlocul cuibului. Fagurele introdus este curatat, lins si devine corespunzator pentru a fi însamântat. Metoda presupune din partea apicultorului un nivel profesional ridicat deoarece trebuie apreciata bine puterea familiei pentru a nu extinde prea mult fagurii ocupati cu puiet situatie care ar duce la o lipsa a albinei de acoperire.
Cercetarile întreprinse în tara noastra cu privire la efectele hranirilor stimulative ale familiilor de albine prin descapacirea fagurilor dupa diafragma în comparatie cu administrarea de sirop de zahar (l. Barac, 1954) s-au încheiat cu urmatoarele rezultate: familiile hranite stimulativ prin descapacirea fagurilor cu miere au crescut cu 28% mai mult puiet comparativ cu lotul martor, în timp ce familiile hranite cu sirop de zahar au crescut doar cu 19,5 la suta mai mult puiet decât lotul martor. Concluzia ce se impune este ca rezultate mai bune se obtin prin hranirea stimulativa cu faguri cu miere descapaciti si introdusi dupa diafragma.

O a treia metoda consta în stimularea cu zahar sub forma uscata (tos), în acest caz, este bine ca albinele sa aiba acces la o sursa de apa. Unele albine consuma acest zahar, altele îl cara însa afara; pentru a preîntâmpina acest aspect se pun câteva picaturi de miere în hranitorul cu zahar.
Prezenta unui cât de mic cules de polen din natura mareste cu mult efectul hranirilor stimulative, în lipsa acestuia este absolut necesara administrarea de polen sau de înlocuitori de polen, ca sursa de proteine în vederea cresterii puietului. Substantele proteice se administreaza în amestec cu hrana energetica (turte de serbet, pasta). Se urmareste ca substantele proteice sa nu depaseasca 10-15% din compozitia amestecului, în acelasi timp, pentru marirea atractivitatii turtelor de serbet si înlocuitori de polen acestea se vor pregati pe baza de miere si cu adaos de 3-5% polen natural.

Oricare ar fi procedeul folosit, hranirea stimulativa se face numai seara, dupa încetarea zborului, luându-se masuri severe pentru prevenirea furtisagului care poate aduce in aceasta perioada pagube mari. De asemenea, urdinisurile stupilor se micsoreaza în raport cu puterea fiecarei familii.
Tabelul nr. 2 prezinta eficienta hranirii de stimulare cu zahar în perioada iulie-august (dupa M. Gromisz, 1961).

Tabelul 2

Portii administrate

Puiet la 14 august

Specificatie

Numar

Cantitate(litri)

(dm²)

Portii mici(0,3l zilnic)

20

0,3

63,3

Portii mari(2l la 5 zile)

4

2,0

60,6

Nestimulat(martor)

-

-

25,5

Din acest tabel rezulta Importanta hranirii de stimulare; martorul a avut 25,5 dm2 puiet, iar prin stimulare s-au obtinut 60,6-63,3 dm2 puiet, adica un plus de doua ori si jumatate.
Cât priveste efectul hranirilor stimulative asupra dezvoltarii cresterii puietului în sezonul de toamna, comparativ cu culesul natural de întretinere, dupa' datele din literatura, acesta este cu circa 50% mai mic fata de culesul de întretinere natural. Rezulta deci ca se va recurge la hranirea stimulativa de toamna numai atunci când nu este posibil sa se asigure cules de întretinere natural pentru albine. De asemenea, trebuie subliniat ca hranirea stimulativa de toamna da rezultate numai în cazul când în cuib exista provizii abundente de miere si pastura, precum si spatiul necesar pentru dezvoltarea cresterii puietului.

6. Reducerea cuibului, în toamna.  
Indiferent de starea timpului, numarul fagurilor din cuib se reduce, astfel încât cei râmasi sa fie bine acoperiti cu albina, în aceasta situatie, albinele pot creste puiet doar în limita spatiului pe care îl pot acoperi si încalzi în mod natural. Pentru aceasta cuibul se limiteaza cu diafragma iar fagurii de prisos se trec dupa diafragma.
în cazul în care fagurii contin anumite cantitati de miere, acestia se descapacesc pentru ca mierea sa fie trasa de albine în cuib, dupa care fagurii se scot si se pun la rezerva. Nu se recomanda lasarea fagurilor dupa diafragma pentru a se evita cazurile de formare gresita a ghemului în zona aceasta.
La stupii multietajati reducerea cuibului nu se va face decât în cazul în care avem familii slabe pe un singur corp.

7.Împachetarea cuibului.  
O data cu aparitia noptilor reci se asigura izolarea termica prin amplasarea de materiale termoizolante deasupra podisorului în cazul familiilor mai slabe se recomanda folosirea de saltelute laterale montate dupa diafragma.
În afara de masurile aratate, un alt procedeu de întarire a familiilor de albine în vederea iernarii este folosirea matcilor ajutatoare, în acest caz se folosesc matcile scoase din familii cu ocazia înlocuirii lor cu alte matci, mai tinere sau crescute special în acest scop. Cu matcile rezultate din aceasta operatie se formeaza în cursul lunilor iunie-iulie nuclee pe doi-trei faguri de cuib, din care unul cu puiet iar ceilalti cu rezerve de hrana. Aceste familii mici se adapostesc în ladite-nuclee, cu capacitate de 5-6 faguri, în despartituri amenajate cu urdinis separat, alaturi de familia de baza în stupii orizontali; în corpuri suplimentare, deasupra cuibului, la stupii multietajati; în stupi suplimentari, asezati alaturi de familia de baza, în cazul stupilor verticali cu magazine. Pe masura dezvoltarii, acestor nuclee li se largeste cuibul prin introducerea de faguri claditi sau artificiali. Familiilor ajutatoare li se aplica aceleasi masuri de stimulare a cresterii de puiet, în lunile iulie-septembrie, ca si familiilor de baza. Toamna, dupa încetarea depunerii oualor, matcile batrâne se înlatura iar albinele si puietul din nucleu se unifica cu familia de baza. O parte din nucleele cu matci pot fi lasate sa ierneze pentru a avea în primavara matci de rezerva.
Prin aplicarea acestui procedeu, familiile de baza se întaresc cu câte 0,6-0,8 kg albina.
Procedeul de întarire a familiilor de albine prin folosirea matcilor ajutatoare prezinta un deosebit interes în conditiile din zona de sud a tarii noastre unde sunt necesare familii foarte puternice chiar la începutul primaverii, pentru folosirea culesurilor timpurii (pomi fructiferi, salcâm).

Sus

 
 
Recomandari
SkyDiving Center
Scoala de parasutism, salturi in tandem ...
www.skydivingcenter.ro
Pensiunea Transfagarasan
E momentul sa vii pe Valea Argesului, la poalele Muntilor Fagaras ...
www.pensiuneatransfagarasan.ro
Rock Life
Totul despre rock-ul vechi si nou: biografii, discografii, poze ...
www.rock-life.ro
SkyDiverDavid
Echipamente, tricouri, bluze, geci... totul sub sigla SDD...
www.skydiverdavid.ro
Steford & M.I.C. Design
Constructie site-uri la preturi de criza ...
www.steford.net
Sofisticato
Educatie sexuala, sfaturi si explicatii, intr-o lume fara inhibitii ...
www.sofisticato.ro
Freesoul
Diete, cure de slabire, mananca sanatos...
www.freesoul.ro
Aqua Fish
Totul despre pestii exotici, plantele exotice, boli, acvarii ...
www.aquafish.net
Visele
Totul despre vise: semnificatii, explicatii, insomnie, Freud ...
www.visele.freesoul.ro
 
 
Copyright © 2010 Steford & M.I.C. Design. All rights reserved.